Hepatitele virale pot fi eliminate!

0
101
loading...

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) şi Centrul pentru Inovaţie în Medicină au organizat marţi, 4 iulie, o masă rotundă dedicată problematicii hepatitelor cronice virale. Teme precum experienţa României în ceea ce priveşte accesul la terapii inovatoare, perspectiva pacienţilor în lupta cu boala şi paşii de urmat în vederea eliminării hepatitelor virale au fost ilustrate în prezentările vorbitorilor – Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel (Institutul “Matei Balş” Bucureşti), Prof. Dr. Liana Gheorghe (Institutul Clinic Fundeni), Dr. Marius Geantă (Centrul pentru Inovaţie în Medicină) şi Marinela Debu (preşedinte APAH-RO).

,,În ultimii ani, s-au făcut paşi importanţi pentru ca pacienţii români diagnosticaţi cu hepatită să aibă acces la cele mai noi terapii. Ca să vă faceţi o idee, la lansarea APAH-RO, în 2009, luptam pentru eliminarea listelor de aşteptare. Astăzi vorbim despre accesul unui număr cât mai mare de pacienţi, cu hepatita C, în programul de tratament fără interferon. Din păcate, în ceea ce priveşte hepatita B, vaccinul lipseşte de pe piaţa din România. Sperăm că autorităţile vor identifica, curând, soluţii pentru această problemă. Accesul la tratament, respectiv vaccinarea, reprezintă elemente cheie în procesul de eliminare a hepatitelor virale, fapt subliniat şi de Dr. Gottfried Hirnschall, Directorul Programului Global privind Hepatitele din cadrul OMS, în cadrul primului Summit dedicat Hepatitei (septembrie 2015, Glasgow). În plus, declaraţia Alianţei Mondiale a Hepatitei este în acord cu planul de acţiune al OMS privind răspunsul sectorului sănătăţii la hepatita virală, obiectivul general fiind eradicarea hepatitei virale ca ameninţare la adresa sănătăţii publice în regiunea europeană până în 2030”, a declarat Marinela Debu, preşedintele APAH-RO.

În cadrul primului Summit dedicat Hepatitei, organizat în septembrie 2015 la Glasgow, participanţii şi-au propus să îndemne ţările să dezvolte programe naţionale care pot duce la eliminarea hepatitelor virale, până în 2030, fiind necesar ca acest programe să includă etape esenţiale precum prevenţia, diagnosticarea şi tratamentul.

,,Săptămâna trecută am avut o discuţie la CNAS şi s-a luat decizia ca, din 2018, abordarea să fie complet diferită în ceea ce priveşte screeningul şi tratamentul hepatitei C. Dorinţa este ca, din 2018, să avem acces liber la tratament, inclusiv pentru F1 şi F0”, a declarat Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel.

Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a făcut referire la un studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei generale privind HIV/SIDA, HBV&HCV, realizat la nivelul populaţiei generale (1005 respondenţi). Potrivit acestui studiu, doar 37,4% din respondenţi au trecut printr-un program de screening pentru hepatita B/C. În ceea ce priveşte sistemul de gestionare a problematicii hepatitelor virale, Prof. Dr. Streinu-Cercel, consideră drept puncte forte: reţeaua de boli infecţioase şi reţeaua de clinici de gastroenterologie, registrul naţional al hepatitelor virale, istoricul excelent de diagnosticare/terapie/monitorizare, respective existenţa consensului la nivelul specialităţii de boli infecţioase. Printre punctele slabe ale României, la acest capitol, se numără: absenţa unui obiectiv clar, neacoperirea tuturor genotipurilor, screeningul inconstant şi programele insuficiente de educaţie şi informare.

Prof. Dr. Liana Gheorghe consideră că programul antiviral pentru hepatita C, din perioada 2015 – 2016, a reprezentat o experienţă remarcabilă pentru prescriptori şi pacienţi, cu rate excelente de eradicare, tolerabilitate şi aderenţă. Ea a punctat faptul că este necesar un plan de acţiune naţional pentru eliminarea hepatitei C – eliminarea restricţiilor în accesul la terapie, introducerea screeningului, creşterea numărului de pacienti eligibili trataţi, prevenirea re-infecţiei, aplicarea inovaţiei terapeutice (toate grupurile de pacienţi).

Citeste si:  Ce valabilitate are, de fapt, laptele din comert?

Dr. Marius Geantă a prezentat principalele etape parcurse, de-a lungul anilor, în accesul la tratament pentru pacienţii cu hepatită C, evidenţiind progresul realizat în anul 2016 prin implementarea primului contract cost-volum-rezultat pentru hepatita C. Programul a avut o rată de succes terapeutic de aproc. 99%, aproximativ 5.000 de pacienţi cu ciroză compensată beneficiind de terapia inovatoare fără interferon. În acest an, tratamentul pacienţilor cu hepatită C a fost extins – trei contracte cost-volum-rezultat pentru un total de 12.000 de pacienţi, dintre care 2.000 de pacienţi cu ciroză decompensată şi 10.000 de pacienţi cu stadii de fibroză F2 (cu anumite comorbidităţi), F3 şi F4 (ciroză compensată). În plus, a fost simplificat accesul la tratament, prescrierea terapiei nemaifiind condiţionată de aprobarea comisiei de experţi constituită la nivelul CNAS.

Prof. Dr. Liana Gheorghe a subliniat faptul că infecţia cu VHC este singura infecţie cronică virală umană vindecabilă. În acelaşi timp, a arătat că este esenţială menţinerea unui ficat sănătos în perioada post-tratament, prin prevenirea reinfecţiei, monitorizarea pentru riscul progresiei bolii, evitarea expunerii la elemente toxice, evitarea consumului de alcool, respectiv adoptarea unei diete hepatoprotectoare. Printre alimentele recomandate pentru menţinerea unui ficat sănătos se numără: citricele & ciocolata neagră, usturoiul, salatele, ceapa, prazul, peştele, ouăle, ciupercile, nucile, alunele şi grăsimile nesaturate (vegetale).

DESPRE HEPATITA C

Hepatita C este o boala virală infecţioasă produsă de virusul hepatitei C (VHC). Hepatita C se transmite prin sângele unei persoane infectate, prin fluide corporale şi de la mamă la făt (în timpul sarcinii sau al naşterii). Virusul se poate transmite prin:

  • transfuzii şi produse din sânge, la persoanele care au primit sânge înainte de 1992 (anul din care se face testarea sângelui pentru hepatita C);
  • utilizarea de ace, seringi şi alte instrumente de uz medical, stomatologic sau cosmetic, care pot veni în contact cu sângele şi care sunt nesterilizate corect;
  • folosirea în comun a obiectelor de igienă personală care pot veni în contact cu sângele (periuţe de dinţi, aparate de ras, truse de manichiură etc.)
  • utilizarea în comun de ace şi seringi pentru drogurile injectabile;
  • realizarea de piercinguri şi tatuaje cu ace şi instrumente nesterile;
  • înţeparea sau tăierea accidentală cu instrumentar care are sânge infectat pe el (în cazul personalului medical)
  • contact sexual neprotejat cu o persoană infectată.

Simptome

De multe ori, hepatita C acută nu prezintă niciun fel de simptome. În faza acută pot apărea simptome precum: oboseală, disconfort abdominal, febră, lipsa apetitului, dureri abdominale, diaree, urină închisă la culoare, icter (îngălbenirea ochilor şi a pielii).

Diagnosticare

Dupa expunerea la virus şi perioada de incubaţie, boala se poate manifesta într-un interval de până la şase luni. Pe lângă simptomele enumerate mai sus, care pot sau nu să apară, ai nevoie de teste de sânge pentru confirmarea diagnosticului de hepatita C. Unele analize indică modificările biochimice (de exemplu, nivelul crescut al aminotransferazelor), altele urmăresc markerii virali: Ac anti-VHC si ARN VHC. Anticorpii împotriva virusului hepatitei C (Ac anti-VHC) trebuie însă corelaţi cu testul pentru ARN-ul VHC, deoarece ei apar în sânge abia dupa 2-8 săptămâni de la manifestarea simptomelor.

Date cheie

  • La nivel mondial, sunt aproximativ 130 – 150 milioane de oameni cu hepatită cronică C. Un număr semnificativ dintre aceştia vor dezvolta ciroză sau cancer hepatic.
  • Anual, mor aproximativ 700.000 de persoane din cauza unor afecţiuni hepatice ce decurg din cauza hepatitei C.
  • Tratamentul antiviral poate vindeca aproximativ 90% dintre persoanele care au hepatită C, reducându-se riscul decesului din cauza cancerului hepatic sau a cirozei. Cu toate acestea, accesul la diagnosticare şi tratament este redus.
  • În prezent, nu există vaccin împotriva hepatitei C.
Citeste si:  Ai auzit de noua ciocolata cu avocado?

Hepatita C, în România:

  • 000 de persoane suferă de Hepatită C, din care doar 60.000 sunt diagnosticaţi
  • În România, sunt diagnosticate anual 8.000 de noi cazuri de Hepatită Virală de tip C
  • Avem o prevalenţă fruntaşă în Europa şi printre primele 10 în lume a infecţiei cu HVC (4% din populaţia României)
  • Rata generală de depistare a hepatitei C este foarte scăzută în România[2]
  • Majoritatea pacienţilor sunt depistaţi în contextul unor analize sau la internarea în spital pentru alte afecţiuni
  • Deoarece mulţi pacienţi nu prezintă simptome, ajung la medic atunci când sunt în stadii avansate
  • 70% dintre pacienţii infectaţi cu hepatita C dezvoltă o boală cronică de ficat
  • Hepatita C este cea mai frecventă cauză a cancerului de ficat şi una dintre cele mai importante cauze ale ciroziei
    • 20% din cazuri ajung la ciroză în 15 ani de la infectarea cu virusul C
  • În perioada decembrie 2015 – octombrie 2016, pacienţii cu hepatita C aflaţi în stadiul F4, ciroză compensată (cea mai avansată formă a bolii) şi F3 cu contraindicaţie la interferon au avut acces la tratamente inovative, fără interferon.
    • În anul 2016, au fost trataţi aproximativ 6000 de pacienţi cu HVC dintre care 98-99% s-au vindecat complet (1% din pacienţii cu HVC). În România avem una din cele mai scăzute rate de tratament din Europa.

DESPRE HEPATITA B

VHB, virusul care cauzează hepatita B, se poate transmite prin fluide corporale (spermă, secreţii vaginale, salivă), prin sânge ori de la mamă la copil, în timpul naşterii. Virusul se transmite prin:

  • contacte sexuale neprotejate;
  • reutilizarea sau folosirea în comun de ace, seringi, alte obiecte de uz personal (periuţe de dinţi, aparate de ras etc.) sau cosmetic, medical şi stomatologic, contaminate şi nesterilizate corect;
  • venirea în contact direct cu sângele, chiar şi uscat, sau rănile deschise ale unei persoane infectate;
  • prin piercing-uri şi tatuaje cu ace şi instrumente nesterile.

Virusul hepatitei B este de 100 de ori mai infecţios decât HIV şi de 10 ori mai mult decât cel al hepatitei C. În plus, el rezistă o perioadă considerabilă de timp în condiţiile mediului extern (de exemplu, pe instrumente care au venit în contact cu sânge contaminat şi nu au fost sterilizate corect) cel puţin 7 zile, timp în care poate infecta persoanele care sunt expuse la el.

Virusul hepatitei B nu se transmite prin: aer, alimente, apă, tuse, strănut, alăptare, atingere, îmbrăţişare, strângerea mâinilor.

Vaccinul este singura modalitate de a preveni hepatita B, în forma acută şi cronică.

Hepatita B, în România:

  • În România, trăiesc peste 000 de pacienţi infectaţi cu HVB, în timp ce la nivel global în jur de 350 de milioane de oameni suferă de infecţie cronică cu HVB.
  • Tratamentul acutal al HVB în România şi la nivel global constă în terapia cu Interferon şi/sau analogi de nucleozide.
  • Pentru nou-născuţi, vaccinul este obligatoriu, fiind cuprins în Programul naţional de imunizare. Pentru grupele de risc şi alte categorii de vârstă, el se face la cerere.
loading…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here