Dr. Vanessa Youness și Renașterea Fitoterapiei în România: Un Pod între Tradiție și Medicina Modernă

Vanessa Youness și Renașterea Fitoterapiei în România

Fitoterapia constituie un subdomeniu în continuă expansiune în cadrul medicinei, având de asemenea o istorie impresionantă.

În contextul local, primul centru medical din România care a prioritizat utilizarea plantelor medicinale indigene a fost inaugurat în București, în apropierea Mănăstirii Colțea, în perioada 1695-1708. Acesta funcționa pe baza unor proiecte elaborate de Mihai Cantacuzino, spătarul vremii. Cu un număr de 24 de paturi, pacienții erau tratați cu ajutorul diferitelor ierburi vindecătoare.

În timpul guvernării lui Grigore al III-lea Ghica, în Moldova, s-a stabilit Spitalul „Sfântul Spiridon” în Iași, în anul 1757. În acest spital, terapia combina utilizarea ierburilor curative cu ritualuri religioase menite să aline suferințele și să ofere iertare spirituală. Rezerva de plante era gestionată de Anton Faermann, care a pierit alături de întreaga sa familie în cadrul epidemiei de ciumă din 1770.

La începutul secolului XIX, varietatea de plante medicinale folosite în regiune s-a extins prin adăugarea unor specii și produse exotice: coaja de arbore din China, anason, revent, și alte plante ca șofran, piper negru și scorțișoară. În aceeași epocă, au fost introduse și diverse forme de preparate din plante aromatice exotice, precum balsamuri, extracte și uleiuri esențiale.

În 1838, la Iași a fost publicată o lucrare intitulată „Doctorul și iconomul casnic”, extrem de populară în rândul populației, care cuprindea „rețete pentru toate tipurile de afecțiuni umane, precum și pentru cai și animale domestice.”

În 1846, la București, a fost lansată „Practica doctorului de casă”, care oferea numeroase sugestii de plante pentru diverse afecțiuni, de la rădăcinile de păpădie și cicoare până la fumăriță, recomandate pentru dureri abdominale.

Pentru o colectare mai sistematică a plantelor medicinale și aromatice, s-a constituit primul laborator de cercetare „Planta Vorel” în Piatra Neamț, înființat printr-un hrisov emis de Ioan Sandu Sturdza, domnitorul Moldovei, în anul 1825.

În urma implementării Regulamentului Organic din 1831, sistemul de distribuție și comercializare a produselor fitoterapeutice s-a structurat mai eficient în ambele provincii românești.

Călugării au adus și ei o contribuție importantă în domeniul fitoterapiei. De exemplu, manuscrisul de la Mănăstirea Cernica conținea numeroase rețete de preparate fitoterapeutice, de la balsamuri la ceaiuri. A fost foarte răspândită și „Cartea doctoricească” scrisă în 1854, care cuprindea 120 de rețete terapeutice.

În a doua jumătate a secolului XIX, sub influența doctorului Carol Davila, care a venit în România în 1853 pentru a reforma sistemul sanitar militar, fitoterapia a cunoscut o perioadă de înflorire.

Cu toate acestea, avansul rapid al medicamentelor sintetice, cu riscuri superioare celor naturale, a făcut ca fitoterapia să intre într-o perioadă de declin, cu care încă ne confruntăm. Cu toate acestea, efectele secundare ale acestor medicamente sintetice au determinat o revenire la terapia naturală, bazată pe o experiență de mii de ani.

La YOUness WELLness Clinic & Retreats, sub îndrumarea Dr. Vanessa Youness, există o dedicație totală față de fitoterapie și de toate terapiile holistice, complementare și naturiste pe care natura le poate oferi.

În calitate de medic, dar și de pacient vindecat prin fitoterapie, Dr. Youness pune accentul pe importanța acestui tip de terapie.

În ultimele decenii, interesul pentru fitoterapie a crescut exponențial, nu doar în România, dar și la nivel global. Este interesant de observat că, în contextul avanselor medicale și farmaceutice, oamenii încep să redescopere valoarea inestimabilă a tratamentelor naturale și, în special, a plantelor medicinale. De altfel, numeroase studii științifice validează acum ceea ce medicina tradițională a știut de secole: că plantele detin proprietăți terapeutice semnificative, de la antiinflamatoare și antioxidante la antibacteriene și anticanceroase.

Și în România, fitoterapia își găsește locul într-o gamă tot mai largă de practici medicale, de la spitale și clinici până la cabinete de medicină generală sau specializată. O varietate de plante autohtone, dar și importate, sunt în prezent folosite pentru a prepara infuzii, tincturi, unguente și alte forme de tratament. Printre acestea se numără mușețelul, coada șoricelului, menta, roinița, sunătoarea și multe altele.

Ceea ce este și mai încurajator este faptul că fitoterapia nu mai este văzută doar ca o metodă alternativă de tratament, ci ca un complement important pentru medicina alopatică. De exemplu, în tratamentul anumitor boli cronice, se obișnuiește să se combine medicamentele de sinteză cu plante medicinale care pot atenua efectele secundare sau pot amplifica efectele pozitive.

În mediul academic, cercetările în domeniul fitoterapiei sunt în plină expansiune. Universități și centre de cercetare din întreaga țară dedică resurse și timp pentru a studia impactul și eficacitatea diferitelor ierburi și plante medicinale. În fapt, mulți tineri medici și farmaciști sunt instruiți în cunoștințe fitoterapeutice, pregătind astfel o nouă generație de profesioniști medicali cu o viziune holistică asupra sănătății.

Dar fitoterapia nu este doar despre tratarea bolilor. Este, de asemenea, un mijloc excelent de a menține și îmbunătăți sănătatea în general. De la ceaiuri și siropuri care întăresc sistemul imunitar până la unguente și uleiuri esențiale care ameliorează stresul și anxietatea, potențialul plantelor de a contribui la bunăstarea noastră este practic nelimitat.

La YOUness WELLness Clinic & Retreats, Dr. Vanessa Youness și echipa sa îmbrățișează această filosofie în întregime, oferind o abordare integrativă a sănătății și bunăstării. Nu este doar o revenire la rădăcinile fitoterapeutice ale medicinei, ci și un pas înainte către o înțelegere mai profundă a relației dintre om și natură.

Fitoterapia, cu rădăcinile sale adânc înfipte în istoria și cultura românească, se dovedește a fi mai relevantă ca niciodată în lumea modernă. Cu un interes în creștere atât din partea comunității medicale, cât și a publicului larg, și cu validarea științifică a numeroaselor sale beneficii, acest domeniu se află la intersectia dintre trecut și viitor, tradiție și inovație. Este o moștenire prețioasă care, bine gestionată și înțeleasă, are potențialul de a contribui semnificativ la sănătatea și calitatea vieții noastre.

Gabriela Lazar

Learn More →