Cererea de intervenție este actul prin care o persoană care nu era parte în proces cere să participe la el, fie pentru că are un drept propriu în joc, fie pentru că sprijină una dintre părți. Instanța analizează existența unui interes. Ghidul AvocaturaOnline explică pe scurt situațiile în care terțul poate intra într-un litigiu civil.
Subiectul pare tehnic, dar apare des în practică, de pildă în litigii despre bunuri, contracte sau moșteniri. Pentru o privire mai largă asupra drepturilor și a pașilor unui proces, vezi explicațiile de drept civil pe înțeles.
Cine este terțul și de ce contează
Terț este oricine nu figurează ca reclamant sau pârât într-un dosar. Hotărârea din acel dosar îi poate totuși afecta interesele, uneori direct. Legea civilă îi permite, în anumite condiții, să participe la proces ca să nu fie pus în fața unui rezultat deja stabilit fără să fi putut spune nimic.
Intervenția voluntară
Terțul vine din proprie inițiativă și ia forma uneia dintre cele două variante:
- intervenția principală, când terțul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul care face obiectul procesului;
- intervenția accesorie, când terțul nu cere un drept propriu în acel litigiu, ci vrea să sprijine apărarea reclamantului sau a pârâtului, fiindcă are un interes legitim în câștigarea cauzei.
Exemplul simplu: două persoane se judecă pentru un teren, iar o a treia susține că terenul îi aparține. Ea poate cere să intervină principal, ca instanța să stabilească dreptul în același dosar.
Intervenția forțată
Aici inițiativa aparține uneia dintre părți, care cere aducerea unui terț în proces. Se întâmplă când partea consideră că terțul are răspundere în cauză sau că hotărârea trebuie să îi fie opozabilă. Forme obișnuite sunt chemarea în garanție, când pârâtul cere ca un alt participant să îl despăgubească dacă pierde, și chemarea în judecată a altei persoane.
Cum se face cererea
Cererea se depune în scris la instanța care judecă dosarul și trebuie să precizeze cine o formulează, ce vrea și pe ce se întemeiază interesul. Respectă forma prevăzută de lege, plătește taxa de timbru dacă este cazul și atașează probele pe care te bazezi. Instanța comunică cererea părților, care pot răspunde, apoi decide dacă o admite.
Pentru cititorii AvocaturaOnline merită subliniat că momentul contează foarte mult, pentru că regulile diferă după etapa procesului. Termenele nu iartă, iar o cerere depusă târziu poate fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru a înțelege cum se numără zilele și ce urmează dacă ratezi un termen, citește articolul despre termenele în procesul civil, calculul lor și riscul decăderii.
Greșeli frecvente
Cea mai des întâlnită este confuzia dintre interesul moral și cel juridic. Nu e suficient să îți dorești ca o parte să câștige: trebuie să arăți cum te afectează hotărârea. O altă greșeală este să aștepți finalul procesului, când posibilitățile de intervenție sunt limitate, sau să încerci o intervenție când ai alte căi mai potrivite, cum ar fi o acțiune separată.
Recomandare practică
Dacă te regăsești într-un dosar în care nu ești parte, strânge actele care îți dovedesc legătura cu bunul sau cu raportul juridic discutat, notează numărul dosarului și instanța și cere cât mai repede o consultație la un avocat. Fiecare caz are particularitățile lui, iar AvocaturaOnline rămâne un punct de plecare pentru a înțelege termenii înainte de discuție.
